Suntem deja în 2025 și tranziția de la sărbătorile de iarnă către rutina zilnică se apropie de final. Pentru unii dintre noi, perioada de adaptare s-a încheiat deja. Ne preocupă evoluția noastră, atât pe plan personal, cât și profesional, iar acest proces implică dezvoltarea și perfecționarea abilităților noastre, fie ele hard sau soft.
Și astfel, apare întrebarea firească: Ce abilități sunt cerute de piața muncii în 2025? Și poate și pentru anii următori.
Conform cercetărilor, cele mai solicitate abilități tehnice sunt: Analiza de Date, Cloud Computing, Inteligența Artificială, Machine Learning, Marketing-ul Digital și Securitatea Cibernetică.
Iar, cele mai apreciate abilități soft sunt: Abilitățile Interpersonale, Adaptabilitatea, Ascultarea Activă, Colaborarea, Comunicarea, Creativitatea, Flexibilitatea, Gândirea Critică, Inovația, Inteligența Emoțională, Învățarea Continuă, Leadership-ul, Raționamentul Analitic, Reziliența, Rezolvarea Conflictelor și Rezolvarea Problemelor.
Dezvoltând abilitățile soft esențiale pe care angajatorii le apreciază, vei reuși să te remarci în fața acestora atât în prezent, cât și în viitor. În fond, organizațiile sunt formate din oameni și relațiile lor de muncă, ceea ce înseamnă că aceste abilități soft vor rămâne esențiale și în viitorul locurilor de muncă. Atunci când combini aceste abilități soft esențiale cu competențe tehnice relevante, vei crea o bază solidă pentru a-ți proteja cariera pe termen lung.
Bineînțeles, aceste abilități sunt solicitate în funcție de domeniul de activitate, de rolul care urmează să fie ocupat, dar depinde foarte mult și de personalitatea persoanei potrivite.
În acest articol și în următorul mi-am propus să scriu despre 9 abilități soft pe care eu le apreciez a fi importante.
În prezentul articol voi dezvolta 4 dintre acestea:
- Adaptabilitate
- Gândirea Critică
- Reziliența
- Rezolvarea Problemelor, urmând ca în următorul să dezvolt încă 5, și anume:
- Ascultarea Activă
- Comunicarea
- Învățarea Continuă
- Leadership
- Rezolvarea Conflictelor.
În detalierea fiecărui soft skill mi-am propus să răspund în linii mari la următoarele întrebări:
l Ce înseamnă?
l Care sunt caracteristicile?
l Cum poate fi folosită în cadrul organizației?
l Cum poate fi obținută sau dezvoltată abilitatea de către fiecare dintre noi?
Și hai să trecem la treabă!
1. Adaptabilitate
Adaptabilitatea înseamnă să te ajustezi rapid la schimbările din jurul tău. Implică flexibilitate în gândire, deschidere spre învățare continuă și gestionarea incertitudinii.
În contextul nostru, adaptabilitatea este abilitatea de a răspunde eficient la provocările mediului de lucru.
Și poate te gândești prin ce se caracterizează această abilitate? Prin deschiderea la noi experiențe, flexibilitatea în gândire și acțiune, capacitatea de a învăța rapid și de a te adapta la circumstanțe noi.
Probabil ai observat cât de importantă este această abilitate în mediile de lucru dinamice, unde schimbările sunt frecvente. Adaptabilitatea menține echipele eficiente și le ajută să gestioneze situațiile neprevăzute. De asemenea, facilitează inovarea continuă, iar angajații se ajustează rapid la noile tehnologii și procese. Aceasta contribuie la un mediu de lucru pozitiv, deschis la feedback și învățare continuă. În plus, sprijină liderii în navigarea schimbărilor organizaționale și inspiră echipele să îmbrățișeze schimbările cu o atitudine pozitivă.
Toate bune! Dar cum poate fi obținută sau dezvoltată această abilitate? Simplu! Prin practicarea deschiderii către noi experiențe, învățarea continuă și expunerea la diverse situații care necesită ajustare și adaptare. Ești pregătit să faci aceste lucruri?
Participarea la cursuri precum ”Problem Solving & Adaptability”, ”Dezvoltarea abilităților de adaptabilitate și reziliență în fața schimbărilor și incertitudinii”, poate fi utilă. De asemenea, nu te feri de webinarii care tratează acest subiect. Webinarii precum ”Fii flexibil: Adaptare la schimbări și provocări” îți pot oferi sfaturi practice și strategii pentru a-ți îmbunătăți adaptabilitatea. Aceste resurse te vor ajuta să îți modelezi gândirea și să te descurci mai ușor cu schimbările.
Chiar dacă inițial îți este dificil să adopți o mentalitate adaptabilă, încearcă să îți găsești curajul și să acționezi. La început poate părea greu, dar în timp va deveni un comportament firesc.
2. Gândirea Critică
Gândirea critică este un proces mental care presupune analizarea și evaluarea informațiilor într-un mod logic și obiectiv. De ce? Pentru a lua decizii informate.
O persoană cu gândire critică își pune întrebări, caută dovezi și evaluează validitatea acestora înainte de a ajunge la o concluzie. Adică trecem totul prin filtrul nostru mental.
Gândirea critică este importantă pentru a rezolva probleme complexe, a evita erorile de judecată și a lua decizii bine fundamentate. De asemenea, ajută la identificarea și evitarea prejudecăților și erorilor cognitive care pot distorsiona procesul decizional.
Lumea se schimbă rapid și semnificativ. Gândirea critică poate juca un rol important în succesul tău personal și profesional. Cum? Te ajută să te adaptezi și să prospere. Știu că vrei să reușești.
Ce este specific acestei abilități?
Capacitatea de a analiza problemele, de a evalua soluțiile și de a lua decizii bine fundamentate. Presupune o minte deschisă și o judecată obiectivă.
La locul de muncă, gândirea critică ajută la identificarea problemelor și găsirea soluțiilor eficiente. Toate acestea contribuie la luarea de decizii și la evitarea erorilor.
Cum poți exersa această abilitate?
Poți începe prin citirea articolelor de știri, evaluarea surselor și a argumentelor prezentate.
Poți participa la cursuri și workshop-uri de gândire critică. Nu le neglija pe cele oferite de Coursera sau Udemy. Pot fi benefice! În cadrul diferitelor universități se derulează cursuri specifice în acest subiect. De exemplu: Cursul ”Critical Thinking Skills for University Success” de la Universitatea din Sydney sau cursul ”The Science of Everyday Thinking” de la Universitatea din Universitatea din Queensland.
Un alt mod de a-ți exersa această abilitate este implicarea în discuții care încurajează dezbaterile raționale. Aceasta poate fi realizată prin participarea la cercuri de dezbateri, forumuri online sau grupuri de lectură. Fain, nu?!
Un alt exemplu ar ficolaborarea cu colegii la locul de muncă pentru a rezolva probleme complexe prin brainstorming și discuții deschise (dar, nu pătimașe).
De asemenea, mentoratul și sesiuni de feedback te pot ajuta la dezvoltarea gândirii critice prin reflectarea asupra diferitelor perspective și soluții.
Crezi că un exemplu de astfel de proces de a gândi/citi critic, te poate ajuta?
Iată unul cu titlu de exemplu:
1. Identifică alegerile importante care au fost făcute.
De ex: Care este punctul de vedere al autorului? Ce dovezi oferă? Ce metodologie a ales cercetătorul? Ce tip de acțiune a recomandat?
2. Gândește-te la câteva alternative la alegerile care au fost făcute.
De ex: Ce alte puncte de vedere sunt posibile? Ce alte dovezi, metodologii sau acțiuni ar fi putut fi utilizate?
3. Formează-ți propriul punct de vedere asupra alternativelor.
De ex: Cu ce punct de vedere ești de acord? Care sunt punctele tari și slabe ale diferitelor metodologii sau acțiuni recomandate?
4. Găsește dovezi convingătoare pentru a-ți susține punctul de vedere.
De ex: Ce cărți sau articole îți susțin punctul de vedere? Ce exemple sau date poți folosi pentru a arăta că punctul tău de vedere este convingător?
3. Reziliența
Reziliența înseamnă să te ridici rapid după eșecuri și dezamăgiri. Implică perseverență și abilitatea de a depăși obstacolele. Reziliența este despre a face față stresului și a reveni după momente dificile.
Caracteristicile Rezilienței? Răbdarea, optimismul, capacitatea de a gestiona stresul și de a rămâne motivat chiar și în fața adversităților.
Reziliența ajută angajații să rămână productivi și pozitivi în perioadele de stres. Acestea asigură continuitatea activităților și menținerea moralului echipei.
Cum poți dezvolta abilitatea de a fi rezilient(ă)?
Prin practicarea recunoștinței, meditației și gândirii pozitive. De exempli, ținerea unui jurnal de recunoștință în care notezi zilnic lucrurile pentru care ești recunoscător(e). Astfel, îți vei cultiva atitudinea ta de a fi optimist. Practicarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi exercițiile de respirație, yoga sau meditația mindfulness, îți poate reduce nivelul de stres și anxietate.
Participarea la cursuri sau ateliere de management al stresului îți poate oferi strategii practice pentru a face față provocărilor zilnice.
Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și un somn de calitate, contribuie la bunăstarea generală. De asemenea, evitarea consumului excesiv de alcool și tutun și menținerea unor relații sociale pozitive îți pot sprijini sănătatea mentală și fizică.
În plus, alocarea timpului pentru hobby-uri și activități recreative te poate ajuta la menținerea unui echilibru sănătos între viața profesională și cea personală.
Par niște reguli generale, nu?! Dar nu ai vrea TU să le pui în aplicare și să îmi împărtășești rezultatul după? Să îmi vorbești despre cum te simți, să-mi împărtășești câteva exemple de cum a acționat reziliența ta în fața unor situații specifice?!
4. Rezolvarea problemelor
Rezolvarea problemelor înseamnă să identifici, să analizezi și să găsești soluții eficiente pentru provocările întâmpinate. Implică gândire critică și creativitate pentru a descoperi soluții inovatoare.
În mediul de lucru, rezolvarea problemelor se referă la găsirea soluțiilor rapide și eficiente pentru diversele situații apărute. Rezolvarea problemelor contribuie la menținerea eficienței operaționale și la îmbunătățirea proceselor interne ale organizației.
Ce găsim specific la această abilitate? Păi, capacitatea de a identifica problemele, de a genera soluții creative și de a implementa soluțiile eficiente.
Cum poate fi obținută sau dezvoltată această abilitate, numită Rezolvarea Problemelor?!
Participarea la training-uri și cursuri de rezolvare a problemelor poate fi benefică. De exemplu, cursul „Strategic Problem Solving” de la Stanford sau cursul „Problem Solving and Decision Making” de la Harvard îți poate oferi tehnici și metode avansate pentru abordarea problemelor complexe.
Exersarea gândirii analitice poate fi realizată prin studierea și aplicarea unor metode specifice, precum analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) sau metoda 5 Why’s.
Implicarea în proiecte care necesită soluții inovatoare poate fi facilitată prin participarea la hackathoane, competiții de inovare sau inițiative de intra-preneuriat în cadrul organizației.
De asemenea, colaborarea cu colegi din diverse domenii poate oferi perspective noi și idei creative pentru rezolvarea problemelor. Participarea la sesiuni de brainstorming și utilizarea unor tehnici precum mind mapping pot stimula gândirea inovatoare și generarea de soluții noi.
Cum ți s-a părut ceea ce am scris până acum?
Așa cum ți-am promis voi reveni în scurt timp cu partea a doua a acestui articol, în care voi aborda alte 5 skill-uri esențiale în evoluția ta.
Dar până atunci te rog să-mi spui: Ce părere ai despre abilitățile discutate în articol? Ceea ce am scris, te ajută?
Și dacă ți-a plăcut împărtășește acest articol cu colegii și prietenii tăi pentru a-i inspira și pe ei.